Motivele pentru care nu exista conglomerate de lux americane

In luna ianuarie, companiile de moda americane Proenza Schouler si Rodarte, anuntau – la numai cinci zile distanta – ca isi retrag prezentarile din cadrul New York Fashion Week pentru a fi prezenti la Paris. In aceste vremuri dificile si confuze pentru NYFW, pierderea a doua dintre talentele de top americane a reprezentat o lovitura puternica. Cele doua capitalele sunt foarte diferite, insa ce are Parisul in plus fata de New York?

Daca industria de moda americana este fragmentata, cea franceza este infloritoare si nicaieri nu este mai evident acest lucru decat la Paris Couture Week. Pentru un brand de lux aflat la inceput, faimosul program de haute couture a ramas in top in ceea ce priveste succesul si prestigiul.

Insa, desigur, peisajul de moda parizian este cu totul diferit de cel al New York-ului. Acest lucru este observat, in special in primele randuri ale prezentarilor de moda din Paris, adesea alcatuite din reprezentanti ai conglomeratelor de lux franceze LMVH si Kering, care stabilesc aproape in intregime calendarul Paris Fashion Week. Sigur, o mare parte din succesul Paris Fashion Week este datorat LVMH si Kering; nu ar fi in avantajul SUA sa adopte un model organizational similar care sa sustina atat de mult din industria si economia Frantei?

Insa acest lucru nu este usor de realizat.

Cu zeci de ani in urma, LVMH si Kering au luat nastere ca o competitie intre doi barbati – Bernard Arnault (LVMH) si Francois-Henri Pinault (Kering) – atunci cand au inceput sa cumpere branduri de lux europene. De atunci, cele doua conglomerate, LVMH si Kering, au achizitionat cele mai puternice branduri din industria luxului: LVMH – Dior, Louis Vuitton, Celine si Givenchy, iar Kering – Gucci, Yves Saint Laurent, Alexander McQueen si Balenciaga. O rivalitate care nu a existat niciodata in SUA, care are foarte putine branduri de lux in comparatie cu Europa.

Pe langa istoricul bogat, punctele forte ale LVMH si Kering se afla, de asemenea, in prioritatile si procedurile lor interne. De asemenea, cele doua conglomerate au acordat o importanta deosebita sustinerii talentelor creative si inovatiei. Un exemplu este Virgil Abloh, finalistul premiului LVMH si creatorul brand-ul Off-White: in timpul prezentarii colectiei Fall 2017 semnata Off-White, un numar de reprezentanti de top ai LVMH, inclusiv Alexandre Arnault, fiul lui Bernard Arnault, au dat nastere unor zvonuri conform carora LVMH intentioneaza sa investeasca in brand sau sa-l achizitioneze de la Abloh.

“Pentru a fi cu adevarat un conglomerat de lux, trebuie sa aveti branduri ca Dior si Gucci, dorite la nivel global de catre cei care doresc sa aiba un produs cun un anumit nume pe el”, afirma Christina Binkley, fosta jurnalista de moda la The Wall Street Journal si autoare a bestseller-ului “Winner Takes All”.

Acest lucru incepe cu consolidarea unei imagini aspirationale, fie prin intensificarea productiei, fie prin achizitionarea de marci care indeplinesc acest aspect.

“Au existat speculatii cu privire la faptul ca brandul american Coach a facut miscari catre un model de conglomerat de moda, fapt care reflecta dorinta SUA de a avea unul”, declara Mindy Meissen (FashionREDEF).

Un conglomerat cu bazele in SUA. ar trebui, de asemenea, sa implementeze rabdarea; “luxul” nu poate fi creat peste noapte, nici macar peste un deceniu. Ar trebui sa existe un echilibru intre un portofoliu de intreprinderi: cei care au nevoie de timp pentru incubatie si cei care sunt deja acolo. Practicile companiilor au, de asemenea, importanta. Pentru a promova cele mai bune branduri dintr-o perspectivă exterioara, conglomeratul trebuie sa prospere din interior. Acest aspect se datoreaza angajatilor sai.

Poate ca cea mai mare piedica a comunitatii americane de moda este productia sa fizica – sau lipsa acesteia. Potrivit lui Binkley, multi dintre designerii cu care a lucrat au trebuit sa mute muntii din loc doar pentru a realiza mostre.

Totusi, ecosistemul se schimba, iar conflictele care afecteaza spatiul de design american au efecte, de asemenea, si asupra LVMH si Kering. Mai mult ca niciodata, este esential ca industria modei sa imbratiseze fluiditatea, pe masura ce piata continua sa evolueze.
Cum ar fi daca urmatorul conglomerat de lux american ar putea fi asemanator aspiratiilor lui Kanye West pentru agentia sa de creatie “Donda”? Dar pentru ca piata se schimba atat de repede, nu stim cum ar putea arata luxul pe termen scurt sau lung.

Singurul factor care trebuie sa fie prezent, totusi, trebuie sa fie o intruchipare puternica a culturii americane. La fel cum conglomeratele franceze au un savoir-faire incorporate in istoria lor nationala, si Statele Unite ale Americii au o multime de aspecte cu care se pot mandri.